- om de încredere
- 1. (one's) right hand manconfidential man / person2. v. \om de încredere ispravă
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
om de încredere
Look at other dictionaries:
încredere — ÎNCRÉDERE s.f. Acţiunea de a (se) încrede şi rezultatul ei; sentiment de siguranţă faţă de cinstea, buna credinţă sau sinceritate a cuiva; credinţă. ♢ expr. Om (sau persoană) de (mare) încredere = persoană căreia i se poate încredinţa orice… … Dicționar Român
încrédere — s. f., g. d. art. încréderii … Romanian orthography
credinţă — CREDÍNŢĂ, credinţe, s.f. 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranţă, certitudine. ♢ Profesiune de credinţă = declaraţie publică pe care o face cineva asupra principiilor sau convingerilor sale. 2. (înv.) Încredere (pe care … Dicționar Român
crede — CRÉDE, cred, vb. III. 1. tranz. A fi încredinţat sau convins de un fapt, de existenţa sau de adevărul unui lucru. ♢ expr. Cred şi eu! = se înţelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o ameninţare sau o… … Dicționar Român
nădejde — NĂDÉJDE, nădejdi, s.f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori doreşti se va realiza; speranţă, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ♢ loc. adj. De… … Dicționar Român
credit — CRÉDIT, credite, s.n. 1. Relaţie (economică) bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică sau juridică… … Dicționar Român
neîncredere — NEÎNCRÉDERE s.f. Lipsă de încredere; îndoială, suspiciune. – Ne + încredere. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Neîncredere ≠ încredere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEÎNCRÉDERE s. 1. v. suspiciune. 2. v.… … Dicționar Român
siguranţă — SIGURÁNŢĂ, (3) siguranţe, s.f. 1. Lipsă de primejdie; sentiment de linişte şi încredere pe care îl dă cuiva faptul de a se şti la adăpost de orice pericol; securitate. 2. Lipsă de îndoială, convingere neclintită, încredere nestrămutată;… … Dicționar Român
bizui — BIZUÍ, bízui, vb. IV. refl. 1. A se încrede, a se întemeia, a se baza. 2. (pop.) A cuteza, a se încumeta să... – Din magh. bizni. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BIZUÍ vb. 1. v. baza. 2. a se baza, a conta, a se încrede, a se lăsa, a … Dicționar Român
confienţă — CONFIÉNŢĂ, confienţe, s.f. (Franţuzism) Încredere în cineva. [pr.: fi en . – var.: confiánţă s.f.] – Din fr. confiance. Trimis de Joseph, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 CONFIÉNŢĂ s. v. încredere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
sigur — SÍGUR, Ă, (I) siguri, e, adj., (II) adv. I. adj. 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. 2. Convins, încredinţat. ♢ expr. A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva) … Dicționar Român
